Ghidare

Introducere

Ghidul oferă utilizatorului o orientare suplimentară și bune practici despre cum să efectueze adecvat o trimitere specifică, ce condiții ar trebui să aibă un proces de trimitere, ce trebuie și ce nu trebuie făcut, precum și referințe la mecanismele existente de trimitere. Ghidul poate fi adaptat contextului național și/sau mecanismelor existente de trimitere, care urmăresc să sprijine eforturile autorităților de a îndeplini realizarea drepturilor omului ale persoanelor vulnerabile care au nevoie de protecție internațională. 

Ce este un mecanism de trimitere? 

Este un mecanism destinat identificării, protejării și asistării persoanelor cu nevoi speciale prin trimitere și implicarea autorităților publice relevante și a societății1civile. Mecanisme de trimitere au fost dezvoltate de diferite țări pentru a sprijini coordonarea eforturilor menite să protejeze drepturile omului ale indivizilor. 

Trusa de Instrumente de Trimitere cuprinde formulare care pot fi adaptate și utilizate pentru a facilita mecanismele de trimitere la nivel național sau subnațional. Această ghidare nu poate fi considerată o instruire cuprinzătoare privind facilitarea trimiterilor, prin urmare se recomandă autorităților naționale să se asigure că utilizatorii au competențele și competențele relevante și să primească instruire privind identificarea și trimiterea persoanelor cu nevoi speciale, conform legislației internaționale și naționale. În plus, autoritățile naționale ar trebui să se asigure că toate persoanele implicate respectă codurile de conduită respective.

• 1

  The EASO operational definition of a referral mechanism: a mechanism aimed at identifying, protecting and assisting persons who have special needs through referral, and involving relevant public authorities and civil society. This definition is based on the Organisation for Security and Co-operation in Europe (OSCE) definition of the National Referral mechanism for victims of trafficking in human beings.

Principii directoare

Ghidul însoțitor ar trebui implementat în conformitate cu următoarele principii. 

Nediscriminare

Respectarea principiului nediscriminării înseamnă asigurarea faptului că indivizii nu sunt discriminați (de exemplu, tratați prost sau refuzați de servicii) din cauza caracteristicilor individuale sau a unui grup din care aparțin (de exemplu, gen, vârstă, mediu socio-economic, rasă, religie, etnie, dizabilitate, orientare sexuală sau identitate de gen, expresie de gen sau caracteristici sexuale)

Interesul superior al copilului

"Interesul superior al copilului" cuprinde siguranța fizică și emoțională a copilului (bunăstarea sa), precum și dreptul său la dezvoltare 2. În conformitate cu Articolul 3 din Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului (CRC), interesul superior al copilului ar trebui să ofere baza tuturor deciziilor și acțiunilor luate și să ghideze parametrii pentru care sunt selectați furnizorii de servicii, având în vedere că aceștia ar trebui să aibă politici și standarde relevante de protecție a copilului care să le ghideze activitatea și standardele 3etice.

Când lucrezi cu copiii

• Lucrul cu copiii, și în special cu cei afectați de crize umanitare, neînsoțiți sau exploatați, necesită instruire specializată în protecția copilului și în tehnici de interviu sensibile pentru copii, altfel nevoile copiilor pot să nu fie identificate și abordate corespunzător.
• Asigură-te că ești la curent cu serviciile pentru copii oferite în zona ta din maparea serviciului pentru a recomanda copilul.
• Dacă nu este clar pentru dumneavoastră cum să faceți din interesul superior al copilului o considerație principală sau identificați probleme de protecție a copilului (abuz, neglijență, exploatare etc.), trimiteți copilul la un specialist în protecția copilului.
• Asigurați-vă că respectați protocoalele și legile naționale. Multe țări au cerințe obligatorii de raportare privind abuzul asupra copiilor, care obligă să raporteze cazurile de presupuse abuzuri asupra copiilor către autoritățile naționale de aplicare a legii.
• Să ofere servicii cultural adecvate (de exemplu, implicarea mediatorilor culturali, sensibilizarea furnizorilor de servicii la experiențele solicitanților/refugiaților și condițiile din țara de origine, adaptarea materialelor informative la diferite diversități culturale pentru a îmbunătăți promovarea; evitarea stigmatizării sau perpetuarea suplimentară a stereotipurilor în timpul furnizării serviciilor). A fi sensibil cultural înseamnă a fi conștient de contextul cultural diferit și înțelegerea diferențelor.

Nu face rău

Aceasta înseamnă asigurarea faptului că acțiunile și intervențiile menite să sprijine persoanele cu nevoi speciale nu le expun la alte vătămări sau la riscul unor alte vătămări. Trebuie să se acorde atenție pentru a se asigura că nu se întâmplă niciun rău persoanelor ca urmare a deciziilor luate, acțiunilor întreprinse sau a colectării, stocării sau partajării informațiilor lor. Actorii trebuie să evite victimizarea secundară a victimelor violenței prin crearea unui mediu de sprijin în care drepturile victimelor să fie respectate, siguranța să fie asigurată și ca victimele să fie tratate cu demnitate și respect. Pentru toți indivizii, evitați interviurile repetitive acolo unde nu este necesar și mai mulți actori care se adresează aceleiași informații. 

Protecția informațiilor 

Confidențialitatea este legată de partajarea informațiilor pe bază de necesitate de a ști și cu consimțământul informat al persoanei implicate pentru un scop specific. Termenul "need-to-know" descrie limitarea oricăror informații sensibile și identificative colectate și partajarea lor doar cu persoanele care au nevoie de aceste informații pentru a oferi sprijin sau asistență, adică cât mai puține persoane posibil. Protecția informațiilor și a datelor colectate ar trebui să fie adecvată, relevantă și proporțională față de acesta/aceste scopuri specifice. 

Obligația de a respecta confidențialitatea acoperă toate persoanele implicate, inclusiv furnizorii de servicii, interpreții și alții, pentru a proteja informațiile colectate despre solicitanți și pentru a asigura accesul acestora doar cu consimțământul acestuia și doar pentru un scop specific. Este important de menționat că confidențialitatea este limitată atunci când sunt identificate probleme legate de siguranță și este necesară contactarea altor furnizori de servicii pentru asistență (de exemplu, lucrători din domeniul sănătății) sau atunci când există o cerință legală de a raporta infracțiunile. Aceste limite trebuie explicate solicitantului la începutul interviului, în timpul proceselor de consimțământ informat sau de acord. 

Protecția datelor

Prelucrarea 5 datelor6 solicitantului este legală dacă solicitantul și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor personale în unul sau mai multe scopuri specifice, atunci când este necesar pentru îndeplinirea unei sarcini desfășurate în interes public sau în exercitarea autorității oficiale, sau când protejează interesele vitale ale solicitantului. Utilizatorul și furnizorii de servicii trebuie să trateze datele solicitanților în deplină respectare a legislației naționale specifice privind protecția datelor și în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).7 

Consimțământ informat

Consimțământul înseamnă orice indicație liberă, specifică, informată și neechivocă a dorințelor solicitanților, prin care aceștia, printr-o declarație sau printr-o acțiune afirmativă clară, semnifică acordul pentru trimiterea informațiilor minime necesare și prelucrarea datelor lor personale.

În cazul copiilor, părinții și tutorii in loco parentis sunt de obicei responsabili pentru acordarea consimțământului pentru ca copilul lor să primească servicii. 

Vârsta la care este necesar consimțământul părinților pentru un copil depinde de legile naționale relevante. 

"Consimțământul informat"8 este disponibilitatea exprimată de a participa la slujbe. Pentru copiii mai mici, care, prin definiție, sunt prea mici pentru a-și da consimțământul informat, dar care sunt suficient de mari pentru a înțelege și a accepta să participe la slujbe, se solicită "consimțământul informat" al copilului.

 În orice caz, conform articolului 12 din CRC, statele părți trebuie să asigure că copiii capabili să-și formeze  propriile opinii au dreptul de a le exprima liber în toate aspectele care îi afectează, iar aceste opinii trebuie să primească o pondere cuvenită în conformitate cu vârsta și maturitatea copilului 9.

• 2

  UN Committee on the Rights of the Child, General comment No. 14 (2013) on the right of the child to have his or her best interests taken as a primary consideration (Article 3, para. 1), 29 May 2013, CRC /C/GC/14, available at: https://www.refworld.org/docid/51a84b5e4.html

• 3

  Article 3 Convention on the Rights of the Child, 20 November 1989, United Nations, Treaty Series, vol. 1577, p.3 available at https://www.refworld.org/docid/3ae6b38f0.html

• 5

  Article 6 GDPR defines processing personal data as ‘collection, recording, organisation, structuring, storage, adaptation or alteration, retrieval, consultation, use, disclosure by transmission, dissemination or otherwise making available, alignment or combination, restriction, erasure or destruction’ of personal data.

• 6

  Article 4 GDPR defines personal data as ‘any information relating to an identified or identifiable natural person (“data subject”); an identifiable natural person is one who can be identified, directly or indirectly, in particular by reference to an identifier such as a name, an identification number, location data, an online identifier or to one or more factors specific to the physical, physiological, genetic, mental, economic, cultural or social identity of that natural person’.

• 7

  Source is the General Data Protection Regulation, European Parliament and of the Council of 27 April 2016 on the protection of natural persons with regard to the processing of personal data and on the free movement of such data, and repealing Directive 95/46/EC (OJ L 119, 4.5.2016). More information on Article 4 can be found here: https://gdpr-info.eu/art-4-gdpr/ and on Article 6 here: https://gdpr-info.eu/art-6-gdpr/

• 8

  ‘Interagency Guidelines for Case Management and Child Protection’, Child Protection Working Group, Global Protection Cluster 2014, p.116.

• 9

  As established in Article 12 of CRC, for this purpose ‘the child shall in particular be provided the opportunity to be heard in any judicial and administrative proceedings affecting the child, either directly, or through a representative or an appropriate body, in a manner consistent with the procedural rules of national law’.

Procesul de trimitere

Identificare și trimitere

Trimiterea, la fel ca și identificarea și evaluarea nevoilor speciale, poate avea loc în orice moment al procedurii. Pașii următori ai trimiterii trebuie urmați după identificare și, în cazul cazului, după o evaluare inițială a nevoilor speciale. 

1. Explicați solicitantului scopul și pașii trimiterii, de ce informațiile sunt colectate, că acestea vor fi împărtășite doar cu consimțământul solicitantului în scopuri specifice de trimitere, precum și limitele confidențialității conform legilor naționale.
2. Adună date și informații personale relevante și proporționale pentru a facilita o trimitere, folosind Formularul de Recomandare ca ghid.
3. Toate informațiile împărtășite în timpul contactului cu solicitantul sau primite de la alte părți trebuie înregistrate pentru a asigura o trimitere eficientă. Formularul de recomandare poate fi folosit pentru acest scop.
4. Informațiile obținute ar trebui să determine evaluarea nivelului de risc al cazului ca fiind imediat, ridicat, mediu sau scăzut, precum și intervalul de timp al trimiterii.
5. Disponibilitatea și accesibilitatea furnizorilor de servicii selectați: solicitanții ar trebui să fie întrebați dacă pot accesa sau contacta furnizorii de servicii ei înșiși sau, dacă nu, cum ar trebui să fie contactați pentru urmărire, având în vedere eficiența, comoditatea și siguranța. Dacă nu există bariere (de exemplu, probleme de mobilitate, distanță față de serviciu, probleme de securitate, nevoi de interpretare etc.) pentru persoana care accesează un furnizor de servicii, persoana poate primi informațiile și îndrumarea necesare privind unde și cum să acceseze serviciul. Ori de câte ori este posibil, persoanele cu nevoi speciale ar trebui să fie împuternicite și sprijinite să acceseze serviciile singure.
6. Obținerea consimțământului informat: consimțământul pentru trimiterea către furnizorii de servicii specifici și pentru partajarea necesară a datelor trebuie obținut de la solicitant.
7. Odată obținut consimțământul, se poate efectua trimiterea către furnizorul de servicii adecvat.

Furnizorul de servicii care primește ar trebui să informeze utilizatorul cu privire la acțiunile întreprinse, în măsura posibilă și adecvată și cu consimțământul persoanei implicate. Dacă furnizorul de servicii care primește nu poate furniza serviciul necesar, utilizatorul trebuie informat cât mai curând posibil pentru a putea căuta sprijin în altă parte.

Diagrama de flux a procesului

Procesul, așa cum este descris în secțiunea anterioară cu pașii și măsurile de siguranță necesare, este reprezentat vizual în diagrama de flux următoare.

Evaluarea riscului

O evaluare a riscului vă va ajuta să identificați prioritatea răspunsului necesar. Neprimirea sprijinului necesar poate avea consecințe negative semnificative pentru solicitant. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când calculați nivelul de risc și urgența trimiterii și a urmăririi.

La identificarea riscului crescut, luați în considerare expunerea (sau riscul de a fi expusă) unei persoane la traume, încălcări ale drepturilor omului, alte dificultăți și condiții de trai, precum și capacitatea individului de a face față, mecanismele de sprijin existente și soluțiile. 

La evaluarea nivelului de risc, ia în considerare frecvența și intensitatea experiențelor, atât trecute și prezente, cât și riscuri potențiale iminente, precum și existența mecanismelor de sprijin pe care individul le are în familia sau comunitatea sa până când serviciul respectiv poate fi primit. 

Toate informațiile colectate trebuie analizate într-un mod holistic pentru a evalua nivelul de risc al individului.

Graficul următor ilustrează o analiză de bază a elementelor de risc. Deși nu reprezintă o evaluare completă, urmărește să ofere o orientare și parametri pentru abordarea priorității răspunsului necesar. 

Graficul 1. Evaluarea nivelului de risc în funcție de severitatea și probabilitatea de prejudiciu în cazul în care nu se iau măsuri.

Pentru a evalua aceste consecințe și a înțelege urgența acțiunii ce trebuie întreprinse, în primul rând, trebuie să analizați probabilitatea de a provoca prejudicii (axa orizontală) atunci când solicitantul nu primește sprijin adecvat pentru nevoi specifice. Probabilitatea este măsurată de la 1 la 5, unde 1 este puțin probabil și 5 este cert.

Apoi evaluați gravitatea leziunilor (axa verticală) care ar putea apărea dacă nu este oferit suportul. În acest caz, severitatea este măsurată cu cifre de la 2 la 5, unde 2 nu înseamnă niciun rău și 5 este cel mai sever impact. Înmulțirea probabilității cu severitatea va produce o evaluare a riscului, care, în acest exemplu, este un număr între 2 și 25.

Pe baza culorii potrivite și a ratingului de risc calculat prezentat în Graficul 1, continuați la Graficul 2 și evaluați nivelul de răspuns. Prioritatea acordată acțiunii ce urmează a fi întreprinsă va reduce probabilitatea sau severitatea unei consecințe negative dacă nu se oferă sprijin adecvat pentru a răspunde nevoilor solicitantului.

Rezultatul evaluării anterioare poate fi înregistrat în Formularul de Trimitere pentru a reflecta prioritatea de răspuns necesară în cazul specific.

Persoanele cu nevoi speciale care nu sunt expuse unui risc crescut și/sau care nu au nevoi complexe ce necesită acțiune urgentă ar trebui informate despre serviciile disponibile pentru a răspunde nevoilor identificate. Cei care pot fi încurajați să acceseze singuri serviciile și, prin urmare, nu ar fi nevoie de trimitere. 

Persoanele cu nevoi speciale, care au nevoi complexe ce necesită acțiune urgentă sau o coordonare solidă a serviciilor de sprijin, ar trebui să fie trimise către agențiile partenere/furnizorii de servicii pentru managementul cazurilor sau sprijin specializat.

Trimiterile cu risc ridicat care necesită intervenție imediată sau urgentă trebuie făcute telefonic și urmărite. 
 

Graficul 2. Evaluarea nivelului de răspuns

Ce să faci și ce să nu faci

Îndrumări suplimentare și legături relevante

Mecanisme de probă și șablonul SOP

• Planul UNHCR în 10 puncte în acțiune, Mecanisme pentru screening și trimitere, actualizare 2016. https://www.unhcr.org/publications/manuals/5846d0207/10-point-plan-action-2016-update-chapter-5-mechanisms-screening-referral.html
• Comitetul Helsinki al Maghiariei, Ghid scurt privind sprijinul și îngrijirea victimelor care solicită azil de tortură, 15 mai 2017. https://www.helsinki.hu/en/short-guide-on-the-support-and-care-of-asylum-seeking-torture-victims/
• Ghidul OIM, OIM privind mecanismele de trimitere: pentru protecția și asistența migranților vulnerabili la violență, exploatare și abuz, precum și a victimelor traficului, 2020. https://publications.iom.int/system/files/pdf/iom_guidance_on_referral.pdf
• UNHCR, Instrumentul pentru Identificarea Riscului Crescut (Ghidul Utilizatorului), iunie 2010, Ediția a doua.
• Instrumentul de Identificare a Riscului Crescut al UNHCR
• UNHCR și IDC, Instrumentul de Screening al Vulnerabilităților, 2016. https://www.unhcr.org/protection/detention/57fe30b14/unhcr-idc-vulnerability-screening-tool-identifying-addressing-vulnerability.html